De ce vă plângeţi că sunteţi în vârstă?

DIANA DIANA. Lipsă de pregătire literară, folosire precară a limbii române. În schimb, aveţi sensibilitate, care ar merita cultivată prin lecturi sistematice, studii de specialitate etc.
ANIŞOARA IORDACHE. Versurile dv. ar putea fi publicate, dar, publicate fiind, ar trece neobservate. Sunt monoton-inventive, lipsite de rezonanţă în conştiinţa cititorului şi confundabile cu versurile multor autori de azi.
LĂCRĂMIOARA ANDREI. Scurta povestire „Porţia de libertate” atrage atenţia prin concizie. În numai câteva fraze reuşiţi să reconstituiţi o dramă (a tânărului ţăran părăsit de calul lui). Şi să-i mai şi adăugaţi un happy-end. „Biletul” este construit ingenios pe un joc de idei (Moş Crăciun – de fapt un tânăr deghizat în Moş Crăciun – îi aduce unei fete un dar căruia peste un timp – probabil peste nouă luni, presupun eu ¬ fata va trebui să-i dea un nume). Când am deschis documentul cu titlul „Singurătate”, am găsit o schiţă, „Cireşe de iunie”, semnată de... Sorina Ivaşcu. Aşa încât mă văd nevoit să-i răspund şi ei, nu înainte de a vă spune că amândouă aveţi aptitudini pentru scris, dar nu sunteţi, deocamdată, destul de experimentate.
SORINA IVAŞCU. Cireşe de iunie se remarcă prin capacitatea dv. de a crea un suspense psihologic, descriind o situaţie care n-are în fond nimic senzaţional. Totuşi, încă adie un aer de compunere şcolară în textul dv.
PAUL BELDI LADISLAU. Nu mi-am propus să să mă pronunţ şi asupra unor autori cu multe cărţi, cum sunteţi dv. Totuşi, fiindcă mi-aţi trimis volumul ”Şi mama a zis: Iisus Christos rămâne!...”, cuprinzând „cinci povestiri reale”, trebuie să vă mărturisesc că textele dv., naiv-patetice, nu m-au entuziasmat. P.S. M-a amuzat raţionamentul dv. din scrisoarea care însoţeşte cartea: „Visez că sunt foarte talentat şi aşa cum a fost descoperit Mihai Eminescu de către Titu Maiorescu, voi şi eu descoperit de către Alex Ştefănescu şi va fi foarte bine pentru acel descoperitor.” Regret, dar am ratat şansa de a-mi fi foarte bine.
VICTORIA FATU NALATIU. Aveţi un mod original de a scrie, realizând frecvent un scurt-circuit între realitate şi reverie. În felul acesta tot ce povestiţi, indiferent de subiect, devine interesant:
„Mă aşez pe unul dintre fotolii, în faţa unei măsuţe joase, pe suportul căreia cântau, într-o vază de marmură neagră, câţiva maci roşii de grădină.”
Sunteţi o autoare talentată. De ce vă plângeţi că sunteţi în vârstă? Nina Berberova avea 84 de ani când şi-a publicat prima carte.